Bancuri Tari 2026

Moritz la doctor.
Doctorul il intreaba amabil care este problema.
– Don’ doctor, io munca teren. Luni dimineata plecam, vineri seara intoarcem. Un miercuri vin acas surpriza si ce vad la mine: Itic, cel mai bun prieten meu, nevasta meu in pat!
Suparat tare la Itic – tu cel mai bun prieten nevasta-meu in pat? Si Itic rugat la mine iertam, fost un
greseala, facut la mine cinste un cafe.
Alt miercuri vin teren, Itic, cel mai bun prieten meu, nevasta-meu in pat! Suparat si mai tare la el, dar el rugat iertare, gresit inca un dat si facut la mine cinste un cafe.
Alt miercuri vin teren…
Doctorul isi pierde rabdarea si intreaba:
-Bine, bine dar de ce imi povestiti mie toate acestea?
-Venit la dumneavoastra cu un intrebare: nu face reu atat cafe?

Vom demonta astazi pana la zero un mit, si anume ca Fat-Frumos este personajul pozitiv din basmele romanesti, iar Zmeul un ticalos fara pereche. În fapt, asa cum vom vedea imediat, lucrurile stau exact pe dos.
Pentru asta, sa facem mai întai un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele romanesti.
Împaratul
E un mos senil si complet incompetent. Singurul merit ca a ajuns împarat e ca a fost primul nascut. Nu e în stare sa aiba grija de fii-sa, prin urmare ma întreb cum mama dracului ar putea avea grija de ditai împaratia. Nevasta-sa lipseste din peisaj, e subînteles moarta si l-a lasat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindca mosul are vreo 70 de ani si aia mica în jur de saispe. Desi e înconjurat de viziri, dregatori, sfatuitori, cand e sa ia vreo decizie îti vine sa-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primeste de nevasta si mai ia si jumatate de împaratie. Stramosul sau care a întemeiat dinastia se rasuceste în mormant.
Fata cea mare si fata cea mijlocie
Sunt niste strambaciuni nasoale, plate si complexate, care-si urasc sora mai mica pentru ca e mignona, are fund, tate, e în centrul atentiei si e aia rapita, ba se mai si marita înaintea lor. Sunt atat de jenante ca nici un zmeu nu le vrea. Citeste mai mult…

Adam si Eva sunt izgoniti din rai.
La plecare, ei intreaba:
– Doamne, cine va spala vasele?
Dumnezeu le spune :
– Va voi pune la o incercare. Va veti sui intr-un copac si voi da drumul la o pisica salbateca sa va chinuie. Cine va vorbi primul, acela va spala vasele toata viata. Zis si facut. Vine pisica si se urca pana la Eva , o zgaraie pe picioare, o musca, Eva, nici un cuvant. Trece pisica la Adam. Il zgaraie pe picioare, il musca, se ridica mai sus si observa intre picioare doi motocei. Pisica incepe sa se joace cu ei si la un moment dat, observa ca un soricel ce era ca mort, incepe sa se miste si sa creasca. Si-a luat atunci pozitia de asalt, dar cand sa sara, Eva a urlat:
– Zât! fir-ai a dracului!
De atunci a ramas lege: femeia spala vasele!!!

Maria suparata:

-Ioane, ce faci? Cine ti-a spus ca poti sa îti bagi asa, pur ,si simplu mîinile sub fusta mea?

-Toata lumea…

Ion cu Maria la o repriza de sex
-Vasile, ce dulce esti… ce bun esti, Vasile… Ce bine-o faci, scumpul meu Vasile… Esti cel mai tare, Vasile… esti unic, Vasile…
-Dar, nu te supara, de ce îmi spui mereu Vasile? Pe mine ma cheama Ion!
-Ion? A, da… Am crezut ca azi este joi…

Regina Angliei viziteaza un spital din Australia .
La etajul I, ea gaseste un individ care se masturba de mama focului. Socata, îl întreaba pe director:
– Ce e cu nesimtitul asta aici?
– Oh, va rugam sa ne iertati. Domnul sufera de o boala teribila, daca nu ejaculeaza o data la 7 ore, face atac de cord si moare.
Cu greu Regina trece în urmatorul salon unde vede o scena si mai teribila. O asistenta îngenuncheata facea sex oral unui alt pacient.
– Ei, dar aici ce mai aveti de spus, domnule Director?
– Aceeasi boala, dar are o asigurare medicala mai buna!

Salutări de la Abrud
De magradean

„- Draghe mama, se ştii că io estem bine, lucrez aicea la Abrud, la Ţara Moţilor, nu la Ţara Secuiasche. Sunt sanatos, numai un ochi vinet am la mine, albastru, che am chezut pe scara de la birou. Es am şi nişte dungi pe gât, m-a strâns de la cravata. Şi mai am o mina în gips, che mi-am prins-o la uşa de la casa unde stau, care nu are geamuri.

În rest e bine.

Motzii e buni cu mine, invatza la io romaneşte. Am invaţat imnul la ei „Treiasche duhul lui Iancu”. L-am invaţat pe tot. Greu. Foarte greu. Mi-au spus colegii de birou să ştiu la imn pe de rost şi noaptea ca pe Tatăl nostru. Nu ştiu cine e tatăl la ei, dar am inveţat la imn tot. O se îl chint şi la ţie chind ajung acase la Harghita…Dache mai ajung…

Am inveţat şi alt chintec, e obligatoriu dimineaţa aicea la ei, „Iancule mare”. Plecut la mine se chintem cu toţii la masa, chind bem palinka. Mult palinka bem noi. De prune. Şi io şi ei. Şi chintem şi inveţem romaneşte. Ei pe mine, mai ales.

Place la mine la Abrud.

Mai ales che de trei zile poci minca mai bine. Che nu mai am doi dinţi. I-am pierdut undeva. Chind am chezut pe scaun de la birou. Birou mic. Am martori, che mai ierau acolo Nelu, Avram, Todor, Mihai, Radu şi popa din Abrud. Care a citit din Biblia şi avea şi o luminare. Che era intuneric. Popa nu o dat. Nu, iel nu. Iel spunea la ei „nu la fatza che se vede, la oase”. Es am luat apoi scaunul in dintzi. Şi Toma era la birou şi avea un furciu la iel. Simpaticus ember. Ascuţit furciu. Il plimba pe la ochii la mine.

Bun popa asta cu io. Citit Biblia pentru mine. Chind am deschis ochii o zis che nu mai trebe la luminare. Dar nu o arunche, che cine ştie.

Draghe mama, in rest e bine.

M-am obişnuit aicea, cum zicea vecinul Onofrei, ca magarul. Nu ştiu al cui e magarul. „Apa, paie şi bataie”.

Mai am cinci luni şi jumetate şi vin acase, mama.

Repede trece.

Dupe ce am ieşit de la urgenţe a fost mai bine la mine. Nu dureau toate oasele. De la reumatism, zicea medicu. La munte e mai frig.

Treiasche Avram Iancu! (Aşe tre se strig de trei ori pe zi)

Avram Iancu prieten la mine e.

Pusilok, Csibi Barna”.