Bancuri Tari 2026

Un popa catolic unul evanghelic si un rabi merg în drumetie. La un lac se opresc ei si se scalda în costumul lui Adam.

Dintr-o dat sunt surprinsi de un grup de femei. Îsi iau cu totii hainele si fug în tufe.

Popii îsi acopera cu hainele partile rusinoase pe când rabi îsi acopera fata si fuge în spatele celor doi.

Acestia îl întreaba pe rabi de ce si-a acoperit fata. Acesta raspunde:

-Da, de fapt eu nu stiu cum e pe la voi, dar cei din parohia mea ma recunosc dupa fata…

Marie se duce la biserica, îngenuncheaza în fata altarului si-ncepe sa se roage facându-si cruce:
-Doamne, ma marit mâine cu Ion, dar da Doamne sa fiu fata mare, da’ Doamne da sa fiu fata mare, da Doamne da sa fiu fata mare, da’ nu cred…

Ion urmeaza sa se-nsoare. Taica-sau îl ia deoparte, si-l instruieste:
-Vezi, tata, trebuie s-o pui sa se dezbrace, sa dea jos budigaii, etc…
În fine, vine noaptea nuntii.Ion se rasteste la Maria:
-Dezbraca-ta, fa!
Maria:
-Aoleu, mi-e rusine,etc.
-Dezbraca-te ca bag cutitu ista-n tine!
Maria se dezbraca.
-Asa, acu da jos budigaii!
-Vai,vai…
Speriata, mireasa da jos budigaii Ion îi cerceteaza pe toate partile:
-Ce naiba, mi-o zis tata ca aici trebuie sa fie o gaura…

Un moldovean, un oltean si un ardelean stateau la un foc de tabara si se laudau.
Moldoveanul: – Acu 2 saptamâni a coborât un urs de pe munte si a atacat oile la stâna, a rupt câinii; am sarit la el, ne-am luptat, da l-am omorât cu mâinile goale.
Olteanul: – Ma, eram la coasa si a sarit din ierburi o vipera sa ma muste; am prins-o în zbor, am decapitat-o cu o muscatura, si i-am scuipat capul dooj’ de metri mai încolo.
Ardeleanul nu zicea nimica, numa’ statea tacut acolo având grija sa nu se stinga focul, din când în când rascolea jaratecul cu p**a…

Corabie plutitoare
Pe nisipuri, călătoare!
(cămila)

Sprintenă şi delicată
Se adapă-nfiorată!
(căprioara)

Care gâză stricătoare
Apare în luna mai
Şi face pagubă mare,
De ţipă copacii: “Vai”!
(cărăbuşul)

Am un dorobanţ
Şi e pus în lanţ.
(câinele)

Când e frig,
Stă covrig,
Iar când vede un motan
Sare ca un năzdrăvan!
(câinele)

E lânos şi stă la stână
Şi pe oi el le adună.
(câinele)

Roade oase,
Stă în cuşcă,
Pe duşmanii săi îi muşcă.
(câinele)

Un prieten credincios,
Fără frică, bătăios,
Hoţul frică de el are
Când îi iese în cărare.
Poţi să spui cum se numeşte
Cel ce curtea ţi-o păzeşte?
(câinele)

Animalele din casă
Umblă pe sub masă
Când se întâlnesc
Rău se ciondănesc.
(câinele şi pisica)

Are coamă şi nu-i leu,
Îl conduc unde vreau eu.
Pe spate îi sunt samar
Şi-l înham şi la docar.
(calul)

Este un prieten bun,
El mă duce unde-i spun
Cu căpăstru şi cu şa
Iarna-mi plimbă sania.
(calul)

Mândru, înalt şi frumos,
La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
Şi te poartă în spinare.
(calul)

Cine poate să-l ajungă
Pe acest alergător,
Care-şi poartă puii-n pungă?
Îl ghiciţi foarte uşor!
(cangurul)

Are barbă, nu-i bărbat.
E gata de cocoţat!
(capra)

Barbă are,
Popă nu-i
Coarne are
Vacă nu-i.
(capra)

Dă şi lapte,
E şi joc,
Poţi să tai lemne pe ea
Şi-n trăsură-o poţi vedea;
Cine-i năzdrăvana?
(capra)

În aer ramurile-şi are
Acest trofeu de vânătoare.
(cerbul)

Mândru şi încoronat,
Prin poieni este-mpărat!
(cerbul)

Cu basc roşu şi în frac
Ciocăneşte un copac –
Scurt şi iute, ca să vadă
Inima-i de nu-i bolnavă.
(ciocănitoarea)

Vine “doctoru”-n pădure
Cu fes roş şi cu secure!
(ciocănitoarea)

Către soare se avântă
Dimineaţa-n zori şi cântă.
(ciocârlia)

Are mama o ulcea
Cu ceşcuţe lângă ea;
Ceştile sunt toate vii,
Drăgălaşe, aurii!
(cloşca cu pui)

Ia gândiţi-vă, copii,
Cine merge printre trestii
Şi din apă se hrăneşte
Prinzând câte-un pui de peşte?
(cocostârcul)

Am un ceas cu pieptene
Şi-n coadă c-o secere;
Cine-i?
(cocoşul)

Cât e vara – cucurigu!
Cucurigu – când dă frigu!
Cine-i frate dumnealui?
Cum îl cheamă?
Poţi să-mi spui?
(cocoşul)

Cavaler împintenat,
Sus, pe gard, stă cocoţat
Şi tot strigă prin vecini
Că e şef peste găini!
(cocoşul)

La cap pieptene
Şi la coadă secere
La grumaz coş cu grăunţe.
(cocoşul)

La trup pepene,
La cap pieptene,
La coadă secere,
La picioare răşchitoare,
Împunge cu clonţu-n soare.
 (cocoşul)

Păsărică elegantă,
Cu pieptar catifelat,
Coada-şi mişcă ziua toată
Bătând tactul regulat!
(codobatura)

Zboară Stanca prin livadă
Cu o daltă-n loc de coadă!
(coţofana sau ţarca)

O şopârlă de cinci coţi,
Hai, ghiceşte-o dacă poţi.
(crocodilul)

Cine-şi cântă numele
Prin toate pădurile?
(cucul)

Cine umblă mult prin lume
Şi se tot strigă pe nume?
(cucul)

Singuratic şi hai-hui,
Îşi cântă numele lui!
(cucul)

Ce holbată şi sfioasă
Toată ziua şade-n casă?
(cucuveaua)

Am o pasăre rotată
Stă cu coada învolburată
Şi te-aleargă în curtea toată.
(curcanul)

Cine-i mândru şi-nfoiat
Şi cu moţ de nas legat?
(curcanul)

Berbec (21 martie – 19 aprilie)

Simbol
Berbecul. Ala din Evul Mediu cu care se daramau portile castelelor. Baga bine in cap chestia asta. Capos. Animalului astuia ii place sa faca amor repede, furios si des.

Element
Focul. Berbecul este dragonul care distruge un tinut intreg dupa care adoarme fericit ca a ars cateva orasele. Daca nu suporti caldura, nu te apropia.

Calitate
Cardinal. Singurul lucru pe care Berbecul este in stare sa il conduca este un cor de copii de gradinita care canta Alunelul. Si gasca de indivizi care fluiera pe strada.

Guvernator
Guvernator: Marte, zeul razboiului si al batailor din baruri. Zeul pasiunii dezlantuite, al razboaielor nesfarsite si al urmaririlor neobosite.

Activitate Preferata
Trage intai si pune intrebari dupa.

Carte Preferata
“Jurnalul Intelepciunii Sinelui”, carte publicata de el.

Erou
Yosemite San.

Idol Romantic
Masca (The Mask).

Slujba Viselor
Terapeut sexual.

Prima Intalnire Ideala
Sa jucati rugbi goi in parc la ora pranzului.

Fraza
“Tu vorbesti cu mine???”

Replica De Agatat
“La mine sau la tine?”

Parte A Corpului
Capul, care sufera de dureri cronice dupa ce s-a dat de atatea ori cu el de perete.

Zona Erogena
Capul… si nu doar ala de pe umeri. Cu care sa se izbeasca de sef, tabla sau tabela de scor.

Stil Romantic
Vrea, poate si devine si mai rau dupa aia.

Ciudatenie Sexuala
Intreaba “Tare, nu???”. Urla, te indruma si scoate sunete de animal.

Caracteristici
– Gura bogata cu accese de sefie, la fel de egoist ca un copil de doi ani si cu un ego cat China;
– Temperamental, vanitos si impulsiv;
– Trece prin viata gata oricand de un conflict, provocand pe oricine ii sta in cale. Impiedica-l sa faca ceva si o sa ai de-a face cu o scena cu urlete si tipete, eventual si batut din picioare;
– Cel mai rau lucru pe care i-l poti face unui Berbec este sa il ignori, in felul in care ignori un copil nervos care are nevoie de un pui de somn;
– Reactiv, nu rational. De obicei actioneaza inainte sa gandeasca si face presupuneri fanteziste inainte sa aiba toate datele unei probleme;
– Daca te certi cu el, o sa ai de-a face cu un baraj de urlete nervoase si irationale. Demonstreaza-i ca a gresit si o sa reactioneze ca un pusti care spune “Ba Nu!” inainte sa iti tranteasca usa in nas. Citeste mai mult…

Facui fala sa vleau o constatale
La gladinita ieli, când am picat,
(Cu toate ca-s de-un an în glupa male)
Sa mol daca glumesc, pe omoplat!

Ne-a esplicat doamna educatoale
Amanuntit, chial ne-a si desenat,
Cum am ajuns sa ezigstam sub soale,
Cum fiecale a fost plocleat,

Elam ochi si ulechi de culios
Sa aflu cum pe lume am venit,
Si chipes si istet, da’ si flumos,
Da’ nu te mint, mai mult m-a plictisit,

C-al fi o balza, cale-n noptitica,
Ne-adute-n pliscu’ ei, împachetati,
Când scapa si mamica de bultica
Facuta de la oua si câlnati,

Cum zboala balza asta-ntet, agale,
Vleo noua luni, sa iasa luclu bun
Si cum agiungem în patut si-n toale
Pe cosul casei, ca si Mos Claciun….

Sa vezi mai flate, te educatoale (!)
Fala misto, chial m-a lasat pelplex,
La vâlsta ei, (te tâte, ce pitioale !)
Sa nu stie nimica desple secs ???

Nu e peşte, nici vapor
Uriaşul mărilor!
(balena)

Să-mi ghiciţi o ghicitoare:
Înaltă, cu lungi picioare,
Pene negre pe-aripi are,
Peste broaşte e mai tare!
(barza)

Are coarne-ncârligate
Şi cu-alţi semeni se bate!
(berbecul)

Cine umblă gras, fălos,
Cu cojocu-ntors pe dos?
(berbecul)

Trece badea mânios
Cu cojocu-ntors pe dos.
(berbecul)

Găinuşă pestriţată
Cu coada mereu plouată!
(bibilica)

Vacă neagră, coarne late,
Îndreptate mult în spate,
Vara umblă să se scalde
În mlaştini cu ape calde!
(bivoliţa)

Când e viu, el trage carul
Iar tăiat, dintr-a lui piele
Face talpă tăbăcarul
Şi cizmarul tălpi, pingele.
(boul)

Când suge,
Când ară,
Când face din el ciubote.
(boul)

Cine întâi suge,
Apoi ară
Şi când piere
Merge pe stradă?
(boul)

Până-i mic,
Ţări cuprinde;
Dacă creşte,
Pământul risipeşte;
Dacă moare,
În joc sare.
(boul)

Fie cât o fi de cald,
Am eu unde să mă scald,
Căci îndată – ţup! – în lac
Şi încep să cânt: oac! Oac!
(broasca)

Holbată, cu gura mare,
Ca şi o lăcustă sare.
(broasca)

Farfurie umblătoare
Cu cap, coadă şi picioare.
(broasca ţestoasă)

Poartă-n spate o cetate
Şi din ea doar capu-l scoate!
(broasca ţestoasă)

Şapte puncte poartă-n spate
Şi-ajută pomii cât poate.
(buburuza)

E o babă supărată
Şade-n scorbură uscată,
Are ochii de motan
Şi seamănă c-un vultan!
(bufniţa)

Ursuleţ cu alb vărgat
Rău cu vulpea e certat!
(bursucul)