Bancul Zilei 27.02.2013

Postat de: admin  /  Categorie: Bancul Zilei


Un poliţist și-a trimis nevasta la mare cu copilul, iar după o săptămâna a venit și el la mare. În prima seară zice:
– Nevastă, am mare chef să facem dragoste!
– Şi eu am, dar dacă se scoală copilul și ne prinde? Hai să mergem mai bine la plajă.
Ajung ei pe plajă, încep treaba aia faină, când deodată apare o patrulă de… poliţie:
– Vă rog să vă îmbrăcaţi, o să vă dăm amendă pentru moravuri ușoare.
Tipul zice:
 – Nene, stai ușor, și eu sunt politist, uite legitimaţia!
– Bine, dumneavoastră puteţi pleca, dar pe asta trebuie să o amendez, e a patra oară când o prind pe plajă săptămâna asta!

Bancul Zilei 16.02.2013

Postat de: admin  /  Categorie: Bancul Zilei


Un tip se duce la Finante pentru un interviu.
Angajatorul il intreaba:
– Esti alergic la ceva?
– Da, la cafeina.
– Ati lucrat pentru serviciul public inainte?
– Da, am fost in armata. Am fost in Afganistan de doua ori.
– Asta va va da un avantaj de 5 puncte la ocuparea acestui post. Aveti vreun handicap, de orice fel?
– Da. O mina a explodat langa mine cand am fost acolo si mi- am pierdut ambele testicule.
Angajatorul face o grimasa si apoi spune:
– Ok! Aveti suficiente puncte pentru a fi angajat. Programul normal zilnic este de la 8:00 la 16:00. Dar puteti incepe maine la 12:00 – si veti veni in fiecare zi de la 12:00.
Tipul este nedumerit si intreaba:
– In cazul in care orele de lucru sunt de la 8:00 la 16:00, de ce vreti sa vin la 12:00? Eu nu vreau nici un tratament special…
– Ceea ce trebuie sa intelegeti este ca acesta este un loc de munca la Finante. In fiecare zi, de la 8:00 la 10:00, ne bem cafeaua, apoi, pana la 12:00, ne scarpinam la…… Nu are sens sa veniti de la 8:00…

Bancul Zilei 15.02.2013

Postat de: admin  /  Categorie: Bancul Zilei


Deodată, deși pe jumătate adormită, ea simti mângâierile lui. La început timide, ca și cum i-ar fi fost rușine. Apoi, mângâierile deveniră mai îndrăznete. Mai mult, și mai mult, pe tot corpul ei, mâinile lui se plimbau cu nesat așa cum se întâmplă… nu-și aducea aminte exact, cam cu 4-5 ani în urmă. Senzatii pe care le credea uitate se întorceau.
Memoria sentimentelor era vie și o ajuta să răspundă la fel.
Mângâierile se îngrămădeau, se repetau, el o învăluia, o întorcea. Acum era ca un vârtej de senzatii de nedescris. Deodată… nimic. Absolut nimic.
– Ce s-a întâmplat? Întrebă ea, surprinsă. Te rog, nu te opri, mai vreau!
– Șșșș… încearcă el să o liniștească, gata, am terminat!
– Cum adică ai terminat???
– Gata, am găsit telecomanda, acum, dormi liniștită!

Bancul Zilei 13.02.2013

Postat de: admin  /  Categorie: Bancul Zilei


Tântaru’ se duce la Frunzuliţă:
– Tu, Frunzuliţă, lasă-mă să te înţep!
– Nu, nu, nu!
A doua zi:
– Hai tu, Frunzuliţă, lasă-mă să te înţep!
 – Nu mă tântare!
A treia zi:
– Tu Frunzuliţă, te rog mult, lasă-mă să te înţep!
 – Bine, tântare!!!
A patra zi Frunzuliţa era tare uscată, supărată. Ţânţarul o întreabă:
– Tu, Frunzuliţă, ce-ai păţit???
– De când m-ai înţepat nu mi-a mai venit clorofila!…

Bancul Zilei 12.02.2013

Postat de: admin  /  Categorie: Bancul Zilei


Moş Ion în trenul de Constanţa, în compartiment cu un grup de tineri.
– Mergeţi la mare copii ?
– Da bade.
– Păi vă rog şi eu ceva, că sunt cam bătrân şi obosit. Dacă adorm mă treziţi şi pe mine să cobor la Brăila ?
– Da tataie, dormi liniştit.
Adoarme moşul, tinerii se apucă de cântat, de jucat cărţi, trece timpul şi… când se uită pe geam la un moment dat, trenul era deja oprit în Brăila. Intră în panică, îl trezesc pe moş:
– Hai tataie sus, am ajuns la Brăila!
Trenul se pune în mişcare…
– Păi cum să fac că îmi rup gâtul?
– Moşule să faci cum îţi spun eu, îl învaţă unul, după ce sari din tren, o iei la fugă pe peron odată cu trenul, aşa nu o să-ţi pierzi echilibrul, după aceea încetineşti şi te opreşti.
Zis şi făcut, sare moşul, o ia la fuga pe lângă tren şi nu păţeşte nimic. Tinerii răsuflă uşuraţi că l-au ajutat. După cinci minute apare moşul în compartiment. Toţi rămân înmărmuriţi:
-Ce s-a întâmplat tataie?
– Măi copii, am făcut cum m-aţi învăţat voi, am luat-o la fugă pe lângă tren şi când să încetinesc, pe la ultimul vagon, o namilă de om m-a luat de subţioară: “- Hai tataie că te ajut eu, hopa sus!”.